Stresul a devenit o componentă inevitabilă a vieții moderne. Schimbările în societate, pe piața muncii, schimbarea configurației orașelor în adevărate aglomerări urbane, încurajarea competitivității și recenta pandemie de coronavirus sunt doar câteva dintre motivele care pot aduce o suprasolicitare psihică și fizică și organismului sau ceea ce numim popular stres.
Stresul are cauze multiple și, deși se poate dovedi util în anumite situații, de cele mai multe ori stresul negestionat poate conduce la apariția altor probleme de sănătate și diminua serios calitatea vieții.
Ce este stresul?
Din perspectivă fiziologică, stresul este răspunsul creierului nostru la situații percepute ca reprezentând un pericol. Psihologic vorbind, stresul decurge din confruntarea cu diverse cerințe, situații sau sarcini ce pot fi dificile, dureroase sau, din contră, ce au o importanță majoră pentru noi.
Încordarea, tensiunea și dificultatea de a duce la capăt unele sarcini sunt printre primele simptome ale stresului.
Cauzele stresului
Sursele de stres pot să difere de la persoană la persoană, la fel și efectele acestuia asupra organismului. Dacă unii dintre noi pot trece cu ușurință peste anumite sarcini și îndatoriri, pentru alții, stresul în situații similare poate deveni paralizant.
Printre factorii majori de stres se pot enumera îndatoririle de la locul de muncă, pierderea unei persoane dragi sau încheierea unei relații importante, precum și problemele de sănătate ce necesită monitorizare permanentă.
De asemenea, stresul poate avea ca izvor și presiunea internă de a performa în anumite situații, frica, nesiguranța pe propriile forțe și schimbările bruște de orice fel.
Simptome ale stresului
La nivel mental, așa cum am menționat mai devreme, stresul se manifestă prin încordare și tensiune, irascibilitate și, adeseori, imposibilitatea de a duce la capăt anumite sarcini.
La nivel fizic, stresul poate provoca dureri de cap, amețeli, senzație de greață, insomnii și slăbirea organismului.
De reținut, că deși stresul în sine nu provoacă nicio boală, el poate agrava anumite afecțiuni preexistente – precum tulburările digestive, problemele de natură dermatologică (eczeme, psoriazis), alergiile, migrenele, afecțiunile cardiovasculare șamd.
La nivel cognitiv, stresul poate aduce scăderea puterii de concentrare și a memoriei, dificultăți în a lua decizii, pesimism, îngrijorare constantă și stări de anxietate.
Tipuri de stres
Stresul acut
Stresul acut este cea mai frecventă formă de stres. Este așa-numitul stres cotidian și are drept cauză cerințele și presiunile ce apar în jurul unui eveniment ce se întâmplă în prezent sau urmează să se întâmple în viitorul apropiat.
Acest tip de stres poate fi benefic atunci când nu depășește limita suportabilității, întrucât ne scoate din zona personală de confort și ne permite să explorăm noi oportunități și experiențe.
Stresul acut episodic
Simptomele acestui tip de stres sunt mai supărătoare și mai intense decât cele ale stresului acut. De obicei, stresul acut episodic este cauzat de un stil de viață dezorganizat sau nesănătos, de expunerea constantă la situații stresante și de îngrijorarea excesivă.
Dintr-o experiență ocazională ca în cazul stresului acut, stresul acut episodic pune stăpânire pe viața celui care se confruntă cu această afecțiune și îi cauzează mari dificultăți în a gestiona îndatoririle și schimbările cu care se confruntă.
Stresul cronic
Stresul cronic se află la polul opus stresului acut. Manifestat pe termen lung, stresul cronic apare atunci când factorul de stres este prelungit sau se repetă la infinit. Un exemplu de stres cronic poate apărea în situația în care la locul de muncă ai un șef agresiv, care nu îți respectă potențialul, te critică în mod constant, nu îți oferă posibilitatea unei opinii, iar ordinele sale sunt confuzante sau fără sens. Într-o astfel de situație, stresul poate deveni cronic până când vei înlătura cauza principală a acestuia.
Uneori, chiar și după înlăturarea cauzei aparente a stresului, te poți simți încă sub imperiul acestei afecțiuni, ceea ce înseamnă că nu evenimentele în sine sunt stresante, ci modalitatea ta de a te raporta la ele. În acest caz, cea mai bună variantă de a face față stresului este apelul la psihoterapie.
Metode de a face față stresului
Creează-ți așteptări realiste
Gândește-te că, în orice situație, lucrurile se pot schimba în ciuda deciziilor tale. Este important să te aștepți și la un rezultat diferit față de cel pe care îl aveai în minte și să te adaptezi situației așa cum se desfășoară ea.
Renunță la autocritică
Așa cum am menționat mai devreme, perfecționismul și presiunea pe care o exercităm asupra noastră pot să constituie adevărate surse de stres. Ce este important să ai în vedere și ce te va ajuta să progresezi sunt obiectivele stabilite realist și rezultatele palpabile pe care le obții.
Relaxează-te și permite-ți să pierzi timpul
Nu este necesar să faci din relaxare un factor de stres în sine atunci când ești nevoit să bifezi anumite activități. Învață să îți acorzi timpul necesar de relaxare prin orice metodă găsești de cuviință, fie că înseamnă citit, mers la înot, plimbat cu bicicleta sau pur și simplu privit serialul preferat.
Împrietenește-te cu greșelile
De cele mai multe ori, stresul major provine din consecințele despre care credem noi că vor apărea dacă greșim.
În mod real, consecințele nu sunt (aproape) niciodată atât de grave, așa că permite-ți să faci greșeli și să observe în ce fel te afectează ele în mod real.
Nu lăsa gândurile să te copleșească
Amintește-ți că fiecare dintre noi are o perspectivă proprie asupra celor din jur și că de cele mai multe ori această perspectivă este una pozitivă. Aplică acest raționament și în cazul tău și îți vei da seama că cei din jur nu te privesc atât de critic precum o faci tu.
Programează-te în câteva minute la o primă ședință online.
Sunati la telefon 0742.17.38.22
Sau scrieti un email la bogdana@mindinstitute.ro