Depresia este o importantă problemă de sănătate mentală. Organizaţia Mondială a Sănăţăţii consideră depresia principala cauză de dizabilitate şi moarte prematură în rândul populaţiei cuprinse între 18 şi 44 de ani.

În fiecare an, o femeie din 15 şi un bărbat din 30 suferă de depresie. Doar 50% dintre persoanele care suferă de depresie acceasează serviciile medicale, iar dintre acestea doar jumătate sunt identificate şi diagnosticate ca având depresie în cadrul primului consult medical.

Cât de grav este dacă depresia nu este identificată?

  • Nu trece de la sine, in ciuda perioadelor mai bune.
  • Depresia afectează capacitatea de muncă, puterea de concentrare şi randamentul persoanei. Statisticile arată că persoane care suferă de depresie îşi iau un număr de zile de concediu medical de trei ori mai mare decât persoanele care nu suferă de depresie.
  • Prezenţa acestei boli afectează nu doar persoana în cauză ci şi membrii familiei. De exemplu, copii unui părinte care suferă de depresie prezintă un risc crescut faţă de colegii lor de a dezvolta probleme de comportament, de a avea dificultăţi şcolare şi abilităţi reduse de interacţiune şi relaţionare socială.
  • Costurile depresiei pentru persoana în cauză se reflectă şi asupra stării sale de sănătate fizice. De exemplu un studiu longitudinal desfăşurat pe o perioadă de 13 ani a urmărit pacienţii cu istoric cardiovascular. Datele arată că pentru pacienţii care au suferit un episod depresiv major în această perioadă, riscul de a face un infarct miocardic acut este de 4,5 ori mai mare decât pentru pacienţii care nu au suferit episodul depresiv. De asemenea, alte studii arată că simptomele de depresie înregistrate la internare la pacienţii cu infarct miocardic cresc riscul morţii în perioada imediat următoare infarctului, precum şi în următoarele 4 luni.

Ce este depresia? Cum pot sti daca sufar de depresie?

Ce este depresia? Depresia este o boală „silenţioasă” iar oamenii care suferă de depresie caută în foarte mică măsură ajutorul pentru această condiţie medicală. De aceea depresia este o tulburare subdiagnosticată.

Care sunt simptomele depresiei? Cum se manifestă depresia? Cel mai frecvent oamenii se adresează medicului cu simptome precum: dureri de cap, dificultatea de a dormi, scăderea apetitului, oboseală, nervozitate excesivă sau agresivitate şi caută ajutorul pentru aceste simptome şi nu pentru depresie. De multe ori depresia se manifestă în special prin simptome somatice şi de aceea este important să fie evaluată posibilitatea ca persoana care prezintă aceste simptome să sufere de depresie.

De asemenea, studiile arată că oamenii consumă alcool sau alte droguri în mod frecvent ca modalitate de „a elimina” sau de a face faţă simptomelor de depresie sau de anxietate. Ca urmare, astfel de comportamente reprezintă o condiţie care poate indica prezenţa depresiei şi este necesară evaluarea posibilităţii ca persoana să sufere de depresie.

Exista probabilitate mai mare ca depresia sa fie prezenta la urmatoarele categorii de oameni din populatia generala:

  • Persoanele cu istorie de depresie personală sau în familie;
  • Persoanele cu boli somatice cronice sau grave care cauzează dizabilitate;
  • Persoanele cu tulburări de sănătate mentală care se pot asocia cu depresia (cum este demenţa);
  • Persoanele care consumă abuziv alcool sau alte droguri;
  • Persoanele care folosesc sistematic medicamente pentru a îndepărta diferite simtome care le deranjează (de exemplu: sedative-pentru a putea dormi, analgezice-pentru a elimina durerile de cap).

Simptome depresie: Întrebări utile pentru a afla daca depresia este prezenta in viata mea:

Întrebări pentru a identifica dacă persoana face parte din grupul de risc pentru depresie:

  • Este cineva în familia dumneavoastră care a suferit de depresie sau altă tulburare emoţională?
  • Consumaţi alcool? Cât de des? În ce cantitate?
  • Consumaţi droguri sau anumite substanţe ca să vă relaxaţi sau ca să vă simţiţi mai bine? Cât de des? În ce cantitate?
  • Obişnuiţi să luaţi în mod regulat anumite medicamente (medicamente care facilitează adormirea, care elimină oboseala etc.)?

Despre depresie: Întrebări pentru a identifica dacă există probabilitatea ca persoana să sufere de depresie:

  • În ultima lună v-aţi simţit deseori trist, deprimat, fără speranţă?
  • În ultima lună aţi simţit deseori că vă pierdeţi interesul sau plăcerea de a face anumite lucruri?

Dacă pacientul răspunde negativ la aceste întrebări probabilitatea de a avea depresie se elimină în proporţie de 99%. Dacă pacientul răspunde pozitiv la ambele întrebări există o probabilitate mare ca pacientul să aibă depresie, dar, de asemenea, există o probabilitate de 18%-22% ca pacientul să nu aibă depresie. De aceea, pentru a stabili acest lucru este important să adresăm întrebări mai specifice.

Care sunt simptomele depresiei? Întrebări pentru a stabili tipul sau intensitatea depresiei şi diagnosticul:

Întrebaţi pacientul despre fiecare dintre simptomele depresiei (cele 7 simptome asociate dispoziţiei depresive şi pierderii plăcerii şi interesului). Pentru a putea înregistra corect aceste modificări asociate depresiei este necesar ca medicul să consulte şi un membru al familiei pentru că pacientul poate fi subiectiv sau îşi poate minimiza sau exagera simptomele:

  • Pierdere sau creşterea semnificativă în greutate: în ultima lună aţi remarcat scăderea sau creşterea semnificativă în greutate?
  • Insomnie sau hipersomnie: în ultima lună aţi avut dificultăţi de somn sau somn modificat (aţi dormit mai mult sau mai puţin)?
  • Agitaţie sau retard psihomotor: în ultima lună v-aţi simţit mai agitat sau mai lent în mişcări sau gesturi ?
  • Oboseală sau lipsă de energie: în ultima lună v-aţi simţit mai obost, mai lipsit de energie ?
  • Sentimente de devalorizare sau vinovăţie inadecvată: în ultima lună aţi simţit sentimente de culpă sau vină excesivă?
  • Capacitate de gândire sau concentrare diminuată: în ultima lună aţi remarcat dificultatea de a vă concentra sau de a lua decizii?
  • Idei recurente de moarte sau ideaţie suicidară recurentă: S-a întâmplat vreodată să fiţi atât de trist sau de deprimat, deznădăjduit încât să vă gândiţi că nu mai vreţi să trăiţi? Aţi încercat să duceţi aceste gânduri până la capăt?

Pentru a pune diagnosticul de depresie persoana trebuie să prezinte cel puţin 4 simptome în cea mai mare parte a timpului, cele mai multe zile, timp de cel puţin două săptămâni.

În funcţie de numărul de simptome prezentate se poate stabili tipul depresiei pacientului conform ICD-10:

  1. Depresia non-clinică: persoana prezintă mai puţin de patru simptome;
  2. Depresia uşoară: persoana prezintă patru simptome, dintre care cel puţin două dintre simptomele-cheie (dispoziţie depresivă, interes sau plăcere marcat diminuate sau oboseală ori lipsă de energie);
  3. Depresie medie: persoana prezintă cinci sau şase simptome care cel puţin două dintre simptomele-cheie şi dificultatea de a realiza activităţi profesionale, domestice sau sociale.
  4. Depresie severă: persoana are cel puţin şapte simptome cuprinzând toate cele trei simptome cheie şi distres sau agitaţie cu dificultatea de a realiza activităţi profesionale, domestice sau sociale decât într-o foarte mică măsură.

Criterii de diagnostic pentru depresie

Manual de Diagnostic al Tulburărilor Psihiatrice DSM IV:

Manifestari depresie: Cinci (sau mai multe) din următoarele simptome pentru depresie au fost prezente în timpul unei perioade de 2 săptămâni şi reprezintă o schimbare faţă de nivelul anterior de funcţionare; cel puţin unul dintre simptome este fie simptomul (1) dispoziţie depresivă sau (2) pierderea interesului sau a plăcerii.

  • Dispoziţie depresivă în cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, indicată fie de relatarea subiectivă (de exemplu: se simte trist sau gol în interior) sau de observaţiile făcute de alţii (de exemplu: pare înlăcrimat). Notă: la copii şi adolescenţi dispoziţia poate fi iritabilă.
  • Interes sau plăcere marcat diminuate faţă de toate sau aproape toate activităţile pe aproape toată durata zilei, aproape în fiecare zi (după cum indică pacientul sau după observaţiile altora).
  • Pierdere semnificativă în greutate în absenţa unui regim de slăbire sau creştere în greutate (de exemplu: o schimbare de peste 5% din greutatea corporală într-o lună), scăderea sau creşterea apetitului alimentar înregistrată aproape în fiecare zi. Notă: la copii, de luat în consideraţie absenţa câştigului în greutate expectat.
  • Insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi.
  • Agitaţie sau retard psihomotor aproape în fiecare zi (observabile de alţii, nu doar senzaţia subiectivă de nelinişte sau lentoare)
  • Oboseală sau lipsă de energie aproape în fiecare zi.
  • Sentimente de devalorizare sau vinovăţie inadecvată (care poate fi delirantă) aproape în fiecare zi (nu doar auto-reproşuri sau vinovăţie în legătură cu starea de boală).
  • Capacitate de gândire sau concentrare diminuată sau indecizie, aproape în fiecare zi (fie prin relatări subiective sau relatări făcute de alţii).
  • Idei recurente de moarte (nu doar frica de a muri), ideaţie suicidară recurentă fără un plan specific sau o tentativă de suicid sau un plan specific de a comite suicid.

Cel mai dificil pas in tratarea depresiei este identifcarea ei si primirea ajutorului de catre persoana care sufera. O data identificata, depresia aceasta este o boala care se poate trata prin psihoterapie cognitiv-comportamentala si tratament medicamentos.

© Bogdana Bursuc,

Psiholog Clinician, Psihoterapeut Cognitiv-Comportamental