Ce este autosabotarea?

Autosabotarea apare atunci când facem ceva cu consecinţe negative la nivel fizic, mental sau emoțional sau împiedicăm în mod intenţionat propriul succes sau bunăstarea, încălcând obiectivele noastre și valorile personale .

Autosabotarea, care mai este cunoscută și ca o formă de dereglare comportamentală, poate fi conștientă sau inconștientă.

Un exemplu de autosabotare conștientă este decizia de a mânca o prăjitură, deşi obiectivul tău este de a mânca sănătos.

Autosabotajul inconștient are loc atunci când un scop sau o valoare personală a ta a fost încălcată, fără intenţie. Dacă ai o teamă de eșec, ai putea aștepta până în ultimul minut pentru a lucra la un proiect important, evitând în mod inconștient perspectiva de avansare.

De ce ne sabotăm? 5 posibile cauze

Nimeni nu vrea să se saboteze, dar mâncăm prăjituri cu ciocolată atunci când ţinem dietă. Atunci, de ce avem uneori aceste comportamente distructive?

1. Conflictul dintre dorinţă şi apărare

Sabotarea este un răspuns biologic, cândva necesar pentru supravieţuire. Obiectivele au atât o parte pozitvă, cât şi o parte negativă, creând forţe concurente.

Dinamica dorinţei este iniţiată prin stabilirea unor obiective, care eliberează dopamină.

Dinamica de apărare este iniţiată prin evitarea unei ameninţări, inclusiv ameniţări fizice sau psihice. Exemplu de ameninţare percepută poate fi schimbarea.
Ne sabotăm când nevoia de a evita ameninţările este mai mare decât nevoia noastră de a ne atinge obiectivele.

2. Tipare din copilărie

Comportamentele de autosabotare pot veni şi din modele sau tipare din copilărie, inclusiv de la un părinte căruia îi lipsea încrederea în a reuși. Părintele care avertizează în mod constant un copil să fie atent la locul de joacă poate determina copilul să creadă că lumea este un loc nesigur și explorarea ei ar trebuie evitată.

3. Respingere sau neglijare

A fi respins sau neglijat de către un părinte poate cauza o stimă de sine scăzută și alte probleme legate de imaginea de sine. Acest lucru ne poate obliga să sabotăm relațiile în efortul de a evita să fim vulnerabili sau să fim respinşi ulterior.

4. Comportamente de supravieţuire

Adoptăm comportamente care sunt considerate inițial o adaptare pentru a supraviețui provocărilor; cu toate acestea, comportamentele pot deveni dezadaptative atunci când continuă mult timp după ce provocarea a trecut.

5. Traumă

Un copil care este supus unei suferinţe emoţionale de către orice persoană, în special de o persoană de încredere, poate privi lumea ca nesigură și poate considera că nu merită lucruri bune în viață, ceea ce duce la autosabotaj.

Este normal ca insecuritățile și convingerile autolimitative să apară atunci când ne apropiem de ceva ce ne dorim cu adevărat.

Nesiguranța provine din vocea noastră interioară care ne spune că nu putem îndeplini o anumită sarcină sau că nu suntem suficient de buni.

Rămășițe ale trecutului ne scad încrederea în noi și ne obligă să creăm obiceiuri disfuncționale care să ne protejeze de durerea eșecului.

Sabotajul ne protejează și eul interior care se teme în secret să devină puternic; puterea va schimba lumea așa cum o cunoaștem și, prin urmare, ea reprezintă o amenințare.

Dacă faptul că ne sabotăm este dăunător, de ce să îl repetăm? Sabotajul umple o nevoie sau un gol de un fel. Pentru a opri ciclul comportamentului distructiv, trebuie să descoperim golul și să învățăm noi comportamente.

Surse:

nyctherapy.com/therapists-nyc-blog/stop-sabotaging-yourself-tips-for-getting-out-of-your-own-way/
positivepsychology.com/self-sabotage/
Stop Self-Sabotage, Judy H

Cum pot beneficia de ajutorul unui psiholog?

Sunati la telefon 📞0742.17.38.22

Sau scrieti un email la ✉️ bogdana@mindinstitute.ro