Sindromul Stockholm este asociat adesea scenariilor în care o persoană este ținută în captivitate și ajunge să dezvolte sentimente pentru agresor.

Dincolo de scenariile parcă rupte din filmele polițiste, sindromul Stockholm poate apărea și în situații mult mai des întâlnite – oamenii obișnuiți pot dezvolta traume psihologice în raportul de relație pe care îl au cu partenerii sau îngrijitorii abuzivi.

Ce este sindromul Stockholm

Trebuie menționat că sindromul Stockholm nu este o afecțiune clinică, ci o modalitate, un cumul de factori meniți să înțelegem reacția emoțională a victimei față de agresor.

Cum apare

În cazul în care victima se regăsește într-o situație extremă – răpire, abuz, viol etc. – va înlocui sentimentele imediate de repulsie și frică cu un sentiment paradoxal – simpatia față de agresor. În fond, această acțiune are la bază un instinct de supraviețuire.

Astfel, victima poate avea sentimente contradictorii față de abuzator:

  • Iubire
  • Simpatie
  • Empatie

Mai mult, este posibil ca, în timp, victima să dezvolte sentimente negative față de oricine ar putea să o ajute să iasă din situația abuzivă, precum poliția în cazul unei persoane capturate.

În ce situații apare cel mai des

  • În cazul copiilor abuzați – abuzul este foarte confuzant pentru copii, mai ales când vine din partea celui care îl îngrijește – un părinte sau un alt membru al familiei
  • În cazul relației sportiv – antrenor – mulți sportivi cu antrenori abuzivi justifică adesea comportamentul acestora
  • În cazul traficului de persoane

De unde vine termenul de sindrom Stockholm

În 1973, o bancă din Stockholm a fost jefuită, iar 4 oameni au fost ținuți ostatici timp de 6 zile. La final, vitcimele au refuzat să depună mărturie în fața anchetatorilor, au strâns bani pentru apărarea, iar una dintre femei chiar s-a logodit cu unul dintre agresori.

Ce cauzează sindromul Stockholm

Simptomele acestui sindrom se întind dincolo de scenariile de filme polițiste. Pot apărea simptome și la victimele supuse unui abuz constant în context de familie sau domiciliu – în special femeile și copiii dezvoltă acest sindrom.

Membrii ale unor culte, persoanele care suferă un viol, prizonierii de război sunt alte categorii ce pot dezvolta acest sindrom.

Cum recunoști un abuzator

  • Folosește umilința pentru a scădea încrederea de sine a victimei
  • Izolează victima de persoanele dragi
  • Amenință victima
  • Domină victima
  • Neagă comportamentele abuzive

Cum se instalează acest sindrom

Această afecțiune poate debuta de la câteva zile, dar simptomele ei se pot întinde pe luni sau ani de zile. Este nevoie de mai mulți factori care vin împreună pentru a face propice apariția sindromului.

De obicei, victimele ținute în izolare sau cu un contact scăzut cu lumea exterioară dezvoltă în primul rând sindromul Stockholm.

Apoi, mai este nevoie de agresiuni repetetate, întreținerea iluziei că faptele agresorului au legitimitate și jusficare, recunoștința față de faptele mici de atenție ale agresorului, iluzia că nu există scăpare și că relația trebuie să continue, dar și teama că răzvrătirea ar putea aduce consecințe grave sau chiar moartea.

Simptomele pot fi:

  • Cognitive – victima nu își mai amintește ce s-a întâmplat, refuză realitatea imediată, are amintiri incerte, e confuză
  • Fizice – agravarea unor simptome pre-existenta, apariția unor simptome noi
  • Emoționale –sentimente de vinovăție față de agresor, deznădejde, neputință, frică extremă
  • Sociale – iritabilitatea, refuzul de a petrece timp în societate, blamarea persoanelor din jur

Diagnosticul și tratamentul

Simptomele sunt destul de asemănătoare cu cele ale stresului post-traumatic, astfel că și abordarea tratamentului va fi asemănătoare.

Tratamentul îmbină abordarea medicamentoasă – pentru tulburările de somn, anxietate și depresie, dar și o componentă de psihoterapie.

Psihoterapia se bazează pe reducerea simptomelor pe termen îndelungat. Chiar dacă o persoană neagă realitatea sau că are nevoie de ajutor, psihoterapia o poate ajuta să depășească aceste episoade.

Surse:

www.webmd.com/mental-health/what-is-stockholm-syndrome
www.britannica.com/science/Stockholm-syndrome
www.forbes.com/health/mind/stockholm-syndrome/

Cum pot beneficia de ajutorul unui psiholog?

Sunati la telefon 📞0742.17.38.22

Sau scrieti un email la ✉️ bogdana@mindinstitute.ro