Comportamentul de amânare a unor activități și sarcini în mod conștient poartă numele de procrastinare. Cu toții suntem “vinovați” de amânare din când în când, dar când devine procrastinarea un comportament dăunător vieții de zi cu zi?

Cauzele procrastinării

Procrastinarea este caracterizată de amânarea începerii realizării unei activități sau sarcini până la apropierea termenului-limită sau chiar depășirea lui cu consecințe ce se pot dovedi negative.

Procrastinarea se manifestă atunci când, oricât de organizați am fi în privința unui proiect sau cât de motivați, ne trezim că pierdem timpul cu activități banale precum cumpărături online, uitatul la televizor sau petrecem timp pe rețelele de socializare.

Tot procrastinare se poate numi și atunci când trebuie să inițiem un nou proiect, dar preferăm să umplem timpul cu alte sarcini pentru că ni se pare că nu avem cheful sau dispoziția necesare pentru a începe proiectul.

Fie că se numește amânare, evitare sau ignorare a sarcinilor, procrastinarea poate avea un impact major asupra calității vieții. Deși este un comportament cu consecințe negative, procrastinarea este destul de des întâlnită.

Printre cele mai des întâlnite scuze pentru procrastinare se numără oboseala, lipsa timpului și/sau factori exteriori ce împiedică buna desfășurare a lucrurilor.

O altă cauză este legată de multe ori de faptul că estimăm greșit timpul necesar pentru îndeplinirea unei sarcini. De asemenea, mulți dintre noi avem impresia greșită că trebuie neapărat să avem inspirație sau o anume stare pentru a începe sau duce la capăt o sarcină. În mod real, niciodată nu va fi timpul și nici momentul, astfel că apare procrastinarea.

Alte cauze ale procrastinării

Depresia

Depresia poate fi o cauză a procrastinării. Persoanele care suferă de depresie simt adeseori că nu au energie, dar și sentimente de disperare și neputință.

Persoanele care suferă de tulburare obsesiv-compulsivă

Procrastinarea apare adeseori la aceste persoane. Tulburarea obsesiv-compulsivă este caracterizată de un perfecționism extrem și de groaza de eroare. Astfel, poate apărea procrastinarea.

Procrastinarea mai poate apărea și în cazul lipsei unui scop, lipsei auto-disciplinei, lipsei interesului, invocarea necesității prelungirii unui termen-limită, invocarea unor motive de natură medicală sau uitarea.

Tipuri de procrastinare

Procrastinarea activă

Procrastinarea activă se face în mod intenționat. Persoana care procrastinează crede că începerea sarcinii va crea presiune și o va amâna.

Procrastinarea pasivă

Reprezintă amânarea începerii sarcinii efective.

Procrastinăm și când suntem nesiguri pe noi, când nu avem informațiile necesare pentru a ne apuca de un proiect, când nu știm care ar fi cea mai bună abordare sau nu suntem suficient de disciplinați.

În societatea actuală suntem cu atât mai mult predispuși la a procrastina, întrucât avem la dispoziție o mulțime de metode suficient de atrăgătoare de a ne petrece timpul.

Cu toate acestea, procrastinarea nu este același lucru cu lenea. Persoanele leneșe nu cred că fac ceva greșit atunci când pierd timpul și nici nu încearcă să îndrepte acest comportament, spre deosebire de cei care procrastinează și identifică acest comportament ca fiind unul dăunător.

De asemenea, procrastinarea nu este sinonimă cu relaxarea. Găsirea unui echilibru și împărțirea volumului de muncă astfel încât să rămână loc și pentru relaxare este un comportament sănătos.

Cum o combatem

Începe prin a face o listă cu sarcinile ce trebuie îndeplinite în acea zi – o listă ne responsabilizează, iar sentimentul că am bifat ceva de pe listă ne motivează.

Fă totul cu pași mici

Dacă o activitate prelungită poate fi intimidantă, un sfat bun este să o împărțim în sarcini mai mici. Bifarea unei sarcini mici ne ajută să trecem cu mai mare ușurință la următoarea.

Identifică semnele procrastinării

Când simțim tentația amânării, este important să ne alocăm câteva minute în care să luăm în considerarea continuarea sau începerea activității respective. Vei observa că îți este mai ușor să duci la capăt o sarcină odată ce te-ai apucat de ea.
Într-un final, poți apela la ajutorul unui psihoterapeut. Acesta te va ghida către metode și trucuri care ți se potrivesc ție pentru nu cădea pradă procrastinării.

Cum pot beneficia de ajutorul unui psiholog?

Sunati la telefon 📞0742.17.38.22

Sau scrieti un email la ✉️ bogdana@mindinstitute.ro