În definiția ei cea mai de bază, somatizarea sau tulburarea somatică apare atunci când o persoană resimte simptome fizice de boală fără a avea un diagnostic în acest sens. Astfel, persoana se confruntă cu suferințe, dureri, disfuncții ce pare a fi asociate unei afecțiuni, dar din punct de vedere medical nu se poate pune un diagnostic.

Desigur, emoțiile și gândurile noastre sunt mereu conectate cu corpul nostru, astfel că putem argumenta că toate bolile sunt psihosomatice.

Dar ce este de fapt psihosomatizarea?

Psihosomatizarea apare și în cazurile în care poate exista un diagnostic medical incipient, iar pacientul resimte simptomele ca și cum ar fi semnele unei boli mult mai grave.

Pacientul se poate confrunta cu aceste simptome luni sau ani de zile fără o cauză aparentă și se poate simți neînțeles din cei din jur mai ales pentru că nu are un diagnostic pe care să îl poată purta, starea lui de rău neavând o cauză evidentă.

Astfel, psihosomatizarea poate fi responsabilă pentru apariția depresiei și anxietății – pacientul se simte și mai neînțeles de cei din jur și intră și mai tare în acest cerc vicios.

Simptome somatice

Există mai multe tipuri de boli psihosomatice.

Tulburarea somatica

E printre cele mai întâlnite astfel de tulburări. Pacienții se confruntă cu dureri și disconfort în mai multe zone ale corpului, dar acuză cel mai des tulburări la nivel gastrointestinal, cefalee sau dureri în piept.

Tulburarea somatica nediferentiata

Se manifestă în special prin tulburări la nivel gastrointestinal și la nivel genitalo-urinar.

Tulburarea de conversie (nevroza isterică)

Pacienții care suferă de acest tip de boală psihosomatică prezintă simptome care imită disfuncțiile sau afecțiunile neurologice. Astfel, poate apărea paralizia unui membru sau a feței, paralizia în diverse zone ale corpului, dificultăți la înghițire și nod în gât, mișcări anormale sau repetitive ale membrelor corpului, dificultăți în vorbire, tulburări de vedere, aparentă orbire sau disfonie (afectarea volumului vocii).

Tulburarea algică

În tulburarea algică, pacienții resimt o durere severă. Dacă într-adevăr există o boală clinică, pacientul va simți simptomele și mai sever decât sunt ele obiectiv.

Tulburarea hipocondriacă sau ipohondria

Este definită ca teama persistentă și obsedantă de apariția unei boli. Pacientul va fi consumat de gândul că este bolnav sau pe cale de a se îmbolnăvi și va merge des la medic încercând să găsească diagnosticul.

Tulburarea dismorfica

Este asociată cu preocuparea excesivă și obsedantă asupra unui defect fizic (real sau imaginar) și percepția că toți ceilalți din jur văd și se concentrează exclusiv pe acest aspect diform.

Sindromul oboselii cronice

Se întinde pe o perioadă de cel puțin 6 luni și prezintă simptome de oboseală cronică, insomnie, diminuarea capacității de a se concentra.

Cauze

Atunci când simptomele nu pot fi asociate niciunei afecțiuni de natură fizică, stresul este principalul vinovat pentru apariția simptomelor psihosomatice. Uneori, aceste tulburări pot avea ca sursă anumite emoții neexprimate din cauza unei traume, depresie, anxietate sau furie și frustrare.

Alte cauze pot fi:

Normele culturale ce stigmatizează suferința psihică, nu pe cea fizică
Experiențele traumatizante trăite la vârste mici (abuz sexual, agresiune)
Vulnerabilitate de natură moștenită biologică – spre exemplu, sensibilitate crescută la durere, tendința spre nevroze

Oricine poate dezvolta simptome psihosomatice, dar sunt mai frecvente la femeile cu vârsta de sub 30 de ani. Anumiți factori exteriori pot influența psihosomatismele – dificultăți în viața personală sua la locul de muncă, istoric de abuz sexual, dificultăți în comunicarea emoțiilor, stil de viață haotic, abuzul de medicamente sau substanțe interzise precum și cel de alcool.

Intervenție medicală

Odată stabilit tabloul medical, se trece la intervenția medicală. În cele mai multe cazuri, la baza intervenției medicale va sta terapia cognitiv-comportamentală. În unele cazuri se poate administra și medicamentația – anxiolitice sau medicamente antidepresive, precum inhibitorii selectivi de receptare a serotoninei sau antidepresivele triciclice.

Terapia cognitiv-comportamentală are rolul de a corecta gândurile distorsionate ale pacientului. Odată ajuns în cabinetul psihoterapetului, pacientul va învăța cum să identifice gândurile, care sunt metodele prin care poate să le depăseașcă și cum să renunțe la credințele împământenite privind boala cu care se confruntă. În ajutorul acestei terapii se poate apela și la tehnicile de meditație și mindfulness. Aceste tehnici au rolul de a-l decupla pe pacient de la emoțiile negative.

Surse: https://patient.info/mental-health/somatisation-and-somatoform-disorders
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3074701/#:~:text=Somatisation%20is%20generally%20defined%20as,such%20as%20anxiety%20and%20depression.

Cum pot beneficia de ajutorul unui psiholog?

Sunati la telefon 📞0742.17.38.22

Sau scrieti un email la ✉️ bogdana@mindinstitute.ro