Hărțuirea psiho-emoțională, cunoscută și sub denumirea de hărțuire psiho-socială, reprezintă un fenomen complex și totodată alarmant în societatea contemporană.

Acest tip de comportament distructiv poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă, gen sau statut social.
În acest articol, ne propunem să explorăm cum apare hărțuirea psihologică, să identificăm diversele tipuri și să examinăm cAonsecințele profunde asupra individului.

Cum apare hărțuirea psihologică

Hărțuirea psihologică se manifestă într-o varietate de contexte, inclusiv la locul de muncă, în relațiile interpersonale, în mediul școlar sau chiar în cadrul familiei.

Ea poate lua forme subtile sau evidente, iar cei care o practică pot utiliza diferite tactici pentru a-și atinge scopurile. Printre aceste tactici se numără intimidarea, umilirea, izolarea socială, manipularea, discreditarea și discreditarea profesională a victimei.

Un factor esențial în apariția hărțuirii psiho-emoționale este puterea. Hărțuitorii pot fi colegi de muncă, superiori ierarhici, prieteni sau chiar membri ai familiei.

De cele mai multe ori, aceștia își exercită influența în mod abuziv asupra victimelor, creând un dezechilibru de putere care facilitează actele de hărțuire.

Care sunt tipurile de hărțuire psihologică

Unul dintre tipurile comune de hărțuire psihologică este hărțuirea morală, care implică comportamente menite să degradeze și să umilească victima.

Aceasta poate lua forma criticii constante, insultelor sau glumelor jignitoare, având drept rezultat scăderea stimei de sine a persoanei vizate.

Hărțuirea morală poate să apară și în formă de ostracizare socială sau izolare deliberată.

Hărțuirea sexuală este un alt tip de comportament toxic, care include avansuri nedorite, comentarii cu conotații sexuale sau exploatarea relației de putere în scopuri sexuale.

Aceasta poate avea loc la locul de muncă, în instituții de învățământ sau în orice alt mediu social, afectând negativ starea psihologică și emoțională a victimelor.

Hărțuirea cibernetică sau online a devenit tot mai frecventă odată cu creșterea utilizării internetului. Aceasta include trimiterea de mesaje amenințătoare, publicarea de informații false sau manipularea imaginilor pentru a prejudicia reputația unei persoane. Hărțuirea online poate avea consecințe grave asupra sănătății mintale, inclusiv depresie și anxietate.

La locul de muncă, hărțuirea profesională poate lua diverse forme, cum ar fi discriminarea bazată pe gen, rasă sau orientare sexuală, manipularea pentru a obține favoruri sau tratament inechitabil. Aceasta poate afecta negativ performanța și satisfacția angajaților, contribuind la un mediu de lucru toxic.

De asemenea, hărțuirea psihologică poate apărea și în relațiile interpersonale, fiind exprimată prin control excesiv, manipulare emoțională sau amenințări. Aceste comportamente pot duce la traume psihologice profunde și pot afecta capacitatea unei persoane de a forma și menține relații sănătoase.

Care sunt efectele hărțuirii psihologice

Această formă de agresiune constantă și intenționată poate conduce la anxietate, depresie și stres cronic. Victimele pot resimți o scădere a încrederii în sine și o deteriorare a stimei de sine, având dificultăți în relațiile interpersonale.

Hărțuirea psihologică poate afecta și performanța academică sau profesională a victimelor, conducând la scăderea randamentului și concentrării. Mulți indivizi care au fost supuși hărțuirii psihologice pot dezvolta traume psihologice de lungă durată, care necesită intervenție și tratament specializat.

Pe lângă impactul asupra victimelor, hărțuirea psihologică poate contribui la crearea unui mediu toxic și tensionat în comunități, școli sau locuri de muncă.

În concluzie, hărțuirea psihologică, cunoscută și sub denumirea de bullying sau mobbing, are efecte devastatoare asupra victimelor, afectându-le atât starea mentală, cât și bunăstarea generală. Combaterea acestei probleme necesită eforturi colective.

Implementarea unor politici anti-hărțuire clare și oferirea de programe de formare pentru angajați, dezvoltând astfel o cultură a respectului reciproc sunt primii pași pentru stoparea acestui fenomen în comunitate și la locul de muncă.

În viața personală, primul pas este conștientizarea și recunoașterea comportamentelor toxice, astfel încât să poată fi identificate și contracarate prompt. Comunicarea deschisă și sinceră este crucială, oferind victimei posibilitatea de a împărtăși experiențele sale și de a găsi sprijin.

Surse: apa.org/topics/bullying/prevent
wolterskluwer.com/en/expert-insights/identifying-and-preventing-harassment-in-your-workplace

Cum pot beneficia de ajutorul unui psiholog?

Sunati la telefon 📞0742.17.38.22

Sau scrieti un email la ✉️ bogdana@mindinstitute.ro