De luni ma apuc de invatat! De luna viitoare tin regim! Dupa revelion ma las de fumat! Cu totii suntem intr-o continua cautare de mai bine, ne dorim sa facem ceva pentru noi, pentru sanatatea noastra, pentru a reusi ceva ce ne-am propus. Anul Nou pare a fi momentul potrivit pentru a incepe un nou capitol, unul in care sa facem lucrurile diferit, mai bine. De aceea, multi dintre noi isi seteaza anumite obiective incepand cu acest moment.
De ce insa nu reusim sa atingem sau sa mentinem ceea ce ne-am propus ? Care sunt capcanele in care nu trebuie sa cadem ?
1. Adesea ni se spune ca inceputul este cel mai greu, ca daca depasim un anumit punct critic, apoi lucrurile o sa mearga spre bine. Acest lucru poate, in anumite cazuri, sa nu fie complet adevarat, ci dimpotriva : inceputul, marcat de un « boost» de motivatie, poate fi cea mai usoara perioada, dupa care sa ne intoarcem de unde am plecat sau chiar mai in spate. De ce se intampla acest lucru ? Pentru ca atunci cand ne propunem ceva tindem sa strangem din dinti, pentru a depasi orice obstacol, facem eforturi uriase pentru a ne demonstra ceva noua insine : ʺTrebuie sa reusescʺ, ʺNu am voie sa gresescʺ, ʺDaca nu imi iese acum, nu imi iese niciodataʺ. Ca in cazul unei curse, daca tot efortul este consumat la inceput, pe parcurs ajungem sa obosim, astfel ajungem nu doar sa pierdem din vedere obiectivul, ci si sa uitam sa ne bucuram de micii pasi, ajungand invariabil la esec. De aceea, pana la sfarsitul lunii ianuarie renuntam la eforturile pe care ne doream sa le facem in vederea atingerii obiectivului stabilit.
2. Din puct de vedere psihologic, comunitatea stiintifica spune ca rezolutiile pentru Anul Nou sunt o forma de procrastinare culturala, parte a unui efort de reinventare personala. Cu alte cuvinte, alegerea unui astfel de moment pentru a face o schimbare reprezinta un mod de a amana schimbarea unor obiceiuri si un mod de a evita asumarea responsabilitatii procesului de schimbare. Alegerea unui moment de genul primei zile din an, luna sau saptamana, in favoarea unui oricare alt moment, reprezinta cumva speranta ca un nou inceput o sa ne aduca un plus de determinare si o miraculoasa stergere cu buretele a problemelor din trecut. Ceea ce in engleza se numeste ʺwhishful thinkingʺ (gandire magica) este aceasta investire a unui moment in timp, a unei zile din calendar, cu ceva ce ar trebui sa gasim in realitate in noi insine: motivatie si determinare. Asadar, ceea ce ne poate ajuta este sa ne analizam indeaproape motivele si beneficiile anticipate pentru care dorim sa facem o schimbare, sa luam o decizie constienta si ferma si sa parcurgem pasii necesari pentru atingerea obiectivului.
3.Un alt motiv pentru care rezolutiile tind sa nu functioneze il reprezinta stabilirea unor obiective nerealiste : ʺDupa Anul Nou nici nu ma mai gandesc la tigara!ʺ, ʺDupa Anul Nou fac cel putin o ora de sport in fiecare zi!ʺ, ʺVoi slabi 10kg in timp record!ʺ. Asteptarile de acest gen sunt nu doar nerealiste, ci fac nota discordanta cu reprezentarea mentala a propriei persoane, drept pentru care ele sunt foarte greu de insusit si reprezinta reteta pentru frustrare, afectare a imaginii de sine si chiar esec. Ce putem face in acest sens este sa ne stabilim obiective realiste, sa ne asumam o schimbare progresiva, sa analizam ceea ce sta in puterile noastre si sa acceptam dificultatile si greselile ca parte din proces, ca parte din natura noastra umana. Mai mult, este important sa incercam sa atingem cate un obiectiv odata, in locul unei multitudini de obiective deodata. Este cu adevarat coplesitor sa incercam sa ne schimbam o serie de obiceiuri sau intreaga existenta subit. Este ca si cum in loc sa ne bucuram de micile victorii, alegem sa ne pedepsim incercand mereu mai mult si mai mult, fiind nemultumiti in ciuda oricarui pas facut.
4. Incercarea stabilirii unui anume rezultat intr-un timp dat pune o presiune deosebita asupra noastra atunci cand incercam sa facem o rezolutie sa functioneze. In realitate, este important sa ne creem o zona de focus, mai degraba decat sa o limitam prin setarea unui timp si unui rezultat masurabil. Cu alte cuvinte, putem formula obiective de genul ʺImi doresc sa traiesc sanatos si pentru asta doresc sa renunt la fumat/ sa incep sa fac sport/ sa mananc mai sanatos.ʺ In acest fel, inca din formularea obiectivului, mintea observa un beneficiu al schimbarii si se produce un anumit mindset, o anumita atitudine, mai degraba decat realizarea limitata a unui obiectiv izolat. In acest mod apelam la motivatia noastra intrinseca, astfel ca nu va aparea tendinta de ʺa trisaʺ sau da a ne asuma riscuri care nu sunt necesare, ci va aparea asumarea schimbarii dorite.
5. Greseala reprezinta o oportunitate de a invata ce nu functioneaza pentru noi ! Odata ce acceptam faptul ca in orice proces apar mici scapari si tentative nereusite, atingerea obiectivului devine mai accesibila. Poate suna paradoxal, insa a nu trai sub stresul dat de ingrijorari de tipul ʺdaca nu reusesc…ʺ ; ʺdaca o sa fie greu…ʺ, face totul mai usor. Orice schimbare necesita efort, orice schimbare poate fi dificila si poate avea momente in care lucrurile nu merg asa cum ne-am dorit. Acceptarea acestui gand, depasirea momentelor dificile si sarbatorirea micilor reusite vor pava drumul catre atingerea obiectivului nostru general.
Asadar, iata 10 lucruri care ne pot ajuta a indeplinim rezolutiile pentru Noul An:
1. Stabiliti-va un obiectiv, nu mai multe o data.
2. Alegeti obiective realiste.
3. Alegeti obiective usor masurabile.
4. Nu asteptati o anumita zi. Faceti din schimbare un proces, in care fiecare zi conteaza.
5. Faceti pasi mici si bucurati-va de victoriile care apar pe parcurs.
6. Asumati-va noi comportamente si convingeri pentru a va schimba obiceiurile.
7. Acceptati greseala ca parte din proces.
8. Analizati motivele si beneficiile schimbarii si luati o decizie constienta, care sa va apartina.
9. Construiti o zona de focus larga, nu va restrictionati punand limite de timp.
10. Bucurati-va de ceea ce ati reusit pana in acest punct si de acele parti ale vietii dumneavoastra care merg asa cum va doriti.
Teodora Sârbu, Psiholog Clinician