Reducerea factorilor de stres: CONFLICTE INTERPERSONALE

Reducerea factorilor de stres: CONFLICTE INTERPERSONALE

Ce putem face pentru a gestiona conflictele interpersonale?

Ce vedem exact:

Care este compotamentul/ sunt comportamentele care mă deranjează:

Identificaţi specific ce anume din comportamentul celuilalt v-a propus nemulţumire:

– de exemplu: în momentul în care mă pregăteam să ies din birou, colegul mi-a cerut informaţiile depre proiectul la care lucrăm împreună;

Cum ne explicăm comportamentul colegului:

Pentru fiecare situaţie noi generăm explicaţii sau interpretări care au un impact direct şi imediat asupra modului în care ne simţim şi în care reacţionăm. Cele mai multe dintre aceste interpretări pornesc de la experienţele noastre anterioare, de la interpretări ale noastre anterioare pentru situaţii similare şi de la erorea confuziei comportamentului cu persoana.

Astfel, frecvent avem tendinţa să considerăm comportamentul unui coleg ca fiind rău-voitor sau ostil şi să interpretăm comportamentul ca fiind adresat nouă ca persoană (de ex. „are ceva cu mine, anume face ca să nu pot pleca din birou”) şi nu unei situaţii specifice (de ex. „i s-au cerut informaţiile de urgenţă”) sau nevoi specifice a celuilalt (de ex. „are nevoie de informaţii căt mai repede pentru a se simţi în control, lipsa informaţiilor îl panichează”).

Modul în care noi interpretăm situaţia determină modul în care noi ne simţim şi reacţionăm şi are un efect direct asupra menţinerii sau aplanării conflictului şi a stării de tensiune.

Care sunt explicaţiile alternative pentru comportamentele negative ale colegilor:

Atunci când facem eroarea confuziei comportament-persoană în ceea ce îl priveşte pe celălalt, aceast mod de a gândi despre oameni şi comportamente se exersează, astfel încât ne este mult mai uşor să îl aplicăm şi în ceea ce ne priveşte. Ca urmare, prima interpretare a unui gest/ reacţie din partea celuilalt este că ne vizează pe noi, direct şi personal. Aceasta este o interpretare, dar nu singura şi nu în mod necesar adevărată.

Pentru a gestiona relaţia cu celălalt ete important să ne gestionăm propriile reacţii. Acestea sunt mult mai uşor de gestionat dacă reuşim să găsim interpretări alternative la acţiunile sau reacţiile colegilor care ne deranjează:

Comportamentul celuilalt	Explicaţia iniţială	Alte explicaţii posibile

– nu răspunde la tefelon când ştie că îl voi suna- este un nesimţit, nu face altceva decât să îmi încurce treburile

– nu aude telefonul

– nu poate răspunde

– nu este lângă telefon

– şi-a uitat telefonul undevaCum mă simt, ce fac:Cum mă simt ce fac:

mă enervez; îi trimit un SMS cu reproşuri;
pe viitor mă gandesc că nu este un coleg de încredere şi pun o etichetă negativă;

mă simt agitat; caut soluţii alternative de a rezolva problema, în noile condiţii (colegul nu răspunde);
pe viitor îmi stabilesc de la început mai multe alternative; îi povestesc colegului dificultatea mea în absenţa ajutorului lui.

Efectul asupra relaţiei cu colegulEfectul asupra relaţiei cu colegul

tensiune; ostilitate reciprocă;
pe viitor creşte probabilitatea etichetărilor negative şi a erorii comportament persoană;

colegul se simte responsabil; este mulţumit că pentru mine suportul şi ajutorul lui sunt importante; eu mă simt înţeles;
pe viitor creşte probabilitatea ca acel coleg să fie atent la nevoile şi priorităţile mele;

Prescripţii pentru a preveni sau a aplana situaţiile conflictuale:

Pentru prevenirea situaţiilor conflictuale:

Exprimă opiniile sau punctele de vedere ca propriile gânduri şi emoţii, nu ca adevăruri absolute. Vorbeşte pentru tine însuţi, despre ce simţi sau gândeşti, nu despre ce simte sau gândeşte celălalt (doar el poate vorbi despre asta).

Exprimă modul în care te simti şi emoţiile, sentimentele, nu doar ideile.

Când vorbeşti cu celălalt despre evenimente, exprimă emoţiile şi faţă de celălalt nu doar faţă de evenimente sau situatii (de ex. “Îmi face placere să lucrez cu tine “).

Când îţi exprimi emoţiile negative şi îngrijorările faţă de situaţii sau faţă de celălalt exprimă de asemenea şi emoţii pozitive pe care le ai faţă de acea situaţie sau persoană.

Vorbeste sau exprima-te cat mai specific posibil, atat in termeni de emotii, cat şi în termeni de ganduri.

Vorbeşte în “paragrafe”; adică exprimă o idee şi apoi permite celuilalt să răspundă. Dacă vorbiţi un timp mai lung fara pauze este greu pentru celălalt să vă asculte şi să vă înţeleagă.

Exprimă-ţi emoţiile şi gandurile pe rând, astfel încat celălalt să te poata asculta fără a o lua personal şi a deveni defensiv sau ofensiv.

Pentru aplanarea situaţiilor conflictuale: Comunică asertiv colegului ceea ce te nemulţumeşte în relaţia voastră.

REGULA COMUNICĂRII ASERTIVE:

CE SĂ FAC ?	CUM SĂ FAC ?
Exprimă emoţia pe care o ai în acea situaţie	Mă simt …………………………………………
Specifică ce comportament al celuilalt nu este potrivit pentru tine	Când tu faci/ spui etc …………………………………
Specifică ce comportament alternativ ai prefera din partea colegului în acea situaţie	Doresc/ mi-ar plăcea, aş prefera ca în situaţia …. să faci / spui …

Pentru fiecare situaţie care vă deranjează, căutaţi explicaţii alternative;

Amintiţi-vă că scopul sau ţinţa unui situaţii nu sunteţi neapărat dvs. ca şi persoană (mai degrabă noi luăm lucrurile personal, decât ne sunt ele adresate personal);

Utilizaţi recomandările de prevenire a situaţiilor conflictuale prezentate la exemplu practic anterior;

Faceţi distincţie între comportamentul care v-a deranjat şi persoana care l-a produs;

Evitaţi generalizările sau etichetările negative;

Fiti flexibili (identificaţi mai multe alternative) în modul în care interpretaţi situaţiile şi vă comportaţi;

Apreciaţi munca celorlalţi şi oferiţi feedback-uri pozitive;

Identificaţi progresele, aspectele pozitive din munca sau activitatea celorlaţi;

Foloseşte principiile de dezvoltare a comunicării asertive:

Spune NU atunci când este încălcat un drept sau o valoare personală.
Motivează-ţi afirmaţia fără însă să te justifici – nu te scuza!
Exprimă-ţi opiniile personale specific şi clar – evită formulările generale.
Acceptă şi oferă complimente.
Fii direct!
Cere feed-back – pentru prevenirea greşelilor de interpretare.
Oferă feedback.
Schimbă discuţia sau evită persoana atunci când nu poţi comunica asertiv.
Fă referiri la comportamentul neadecvat al unei persoane cu o remarcă pozitivă.
Focalizează-te pe comportament şi nu pe persoană atunci când vrei să faci o remarcă.
Scoate în evidenţă consecinţele negative ale comportamentului său asupra ta.
Precizează comportamentul dorit, oferă alternative comportamentului pe care doreşti să îl schimbi.
Analizează costurile şi beneficiile comportamentului.

Utilizează-ţi drepturile asertive şi respectă drepturile asertive ale celuilalt:

Dreptul de a decide care sunt scopurile şi priorităţile personale;

Dreptul de a avea valori, convingeri, opinii proprii;

Dreptul de a nu te justifica şi a nu da explicaţii privind viaţa ta;

Dreptul de spune celorlalţi cum ai dori să se comporte cu tine;

Dreptul de a te exprima fără să-l răneşti pe celălalt;

Dreptul de a spune NU, NU ŞTIU, NU ÎNŢELEG sau NU MĂ INTERESEAZĂ;

Dreptul de a cere informaţii şi ajutor;

Dreptul de a face greşeli, de a te răzgândi;

Dreptul de a fi acceptat ca imperfect;

Dreptul de a avea uneori performanţe mai scăzute decât potenţialul tău;

Dreptul de a avea relaţii de prietenie cu persoane cu care te simţi confortabil

Dreptul de a-ţi schimba prietenii sau preferinţele;

Dreptul de a-ţi dezvolta viaţa şi de a alege aşa cum îţi doreşti.

Psiholog Clinician, Psihoterapeut Cognitiv-Comportamental.