Anxietatea socială este una dintre cele mai răspândite tulburări psihologice alături de depresie și anxietate generalizată. Evitarea contactului vizual, teama persistentă de a fi judecat și evaluat negativ de către ceilalți și izolarea socială sunt doar câteva dintre trăsăturile specifice acestui tip de anxietate.
Există o mulțime de situații de zi cu zi în care ne putem simți emoționați: atunci când susținem o prezentare sau un examen, atunci când suntem nevoiți să luăm cuvântul în public sau când trebuie să participăm la un eveniment social unde nu cunoaștem foarte multe persoane. Dacă pentru persoanele care nu suferă de anxietate socială aceste activități pot părea banale, pentru cei care se confruntă cu această tulburare interacțiunile de acest fel devin adevărate provocări.
În cele ce urmează vom afla ce este anxietatea socială, care sunt cauzele ei, ce simptome comune se pot manifesta în cadrul acestei tulburări și ce soluții regăsim în psihoterapie pentru tratamentul acestei afecțiuni.
Ce este anxietatea socială?
Anxietatea socială, numită și fobie socială, este teama pronunțată care apare în situații și interacțiuni sociale unde suntem nevoiți să performăm social.
Cu alte cuvinte, anxietatea socială este adeseori caracterizată de o frică persistentă de a nu ne face de râs în contexte sociale precum vorbitul în public, socializarea cu necunoscuți, urcatul pe scenă sau participarea la jocuri de societate și sporturi de grup.
Pacienții cu anxietate socială sunt foarte îngrijorați că vor face ceva umilitor în aceste contexte sociale și că cei din jur își vor forma o părere negativă despre ei.
Persoanele cu anxietate socială se simt în permanență observate, ceea ce le îngreunează și mai tare interacțiunile și capacitatea de a lega conexiuni, fiind adesea condamnate la singurătate.
Cauzele anxietății sociale
Deși cauzele anxietății sociale nu sunt matematic stabilite, specialiștii consideră că resposanbilă poate fi o combinație între factori genetici și factori externi.
Genetica joacă un rol important
Istoricul psihiatric al părinților joacă un rol important în apariția anxietății sociale. Părinții care la rândul lor manifestă simptome din categoria tulburărilor de anxietate pot deschide calea către vulnerabilizarea persoanei în copilărie pentru a dezvolta tulburări de anxietate mai târziu în viață.
De asemenea, vulnerabilitatea genetică pare să completeze tabloul – factorii genetici au o pondere mai mare în apariția simptomelor de anxietate. Dacă în familia extinsă există un istoric de tulburări de anxietate, riscul apariției anxietății sociale crește.
Evenimentele stresante
Experiențele negative și stresante trăite de pacient în familie cresc probabilitatea apariției simptomelor de anxietate. Certurile în familie, divorțul, decesul timpuriu al unui părinte și violența fizică și verbală sunt doar câteva astfel de exemple.
Experiențe negative în contexte sociale
Printre factorii care întăresc apariția simptomelor de anxietate socială se numără și experiențele negative trăite în contexte sociale lărgite: bullying-ul la școală este cel mai la îndemână exemplu, urmat îndeaproape de lipsa de acceptare la locul de muncă sau de victimizarea de către colegi.
Vulnerabilitatea temperamentală
La cauzele menționate mai sus se adaugă și câteva cauze strâns legate de temperamentul și personalitatea pacientului:
Inhibiția comportamentală – foarte multe persoane manifestă această tendință comportamentală caracterizată prin retragere, frică și respingere atunci când se află într-o situație nouă sau necunoscută.
La inhibiția comportamentală se adaugă emoționalitatea negativă. Persoanele care manifestă această tendință comportamentală sunt mai predispuse la a internaliza experiențele emoționale negative, ceea ce conduce la o predilecție de a percepe distorsionat realitatea și ulterior la posibilitatea apariției anxietății sociale.
Simptomele anxietății sociale
Simptomele anxietății sociale se pot manifesta pe mai multe planuri.
La nivel emoțional, printre cele mai des întâlnite reacții emoționale sunt lipsa interesului în a încerca activități noi, teama că ceilalți își vor forma o părere negativă, frica de a participa la evenimente sociale și respingerea situațiilor care atrag atenția asupra propriei persoane.
La nivel comportamental, reacțiile se manifestă prin comportamente de evitare (evitarea contactului vizual, evitarea contextelor în care vor întâlni persoane noi, evitarea meselor în public și întrunirilor), precum și comportamente de asigurare (vocea bâlbâită, vorbitul în șoaptă etc).
În ceea ce privește reacțiile cognitive, cei mai mulți pacienți se vor simți foarte îngrijorați despre părerea celor din jur și vor da naștere gândurilor de autodepreciere, blamare, gândurilor care susțin inadecvarea personală și incompetența, precum și subestimarea abilităților sociale pe care le au. Cei mai mulți dintre ei se vor concentra aproape exclusiv pe sine în situații sociale ceea ce duce la o conștientizare crescută a reacțiilor corporale care însoțesc anxietatea.
Reacțiile somatice cel mai des întâlnite în cazul anxietății sociale sunt înroșirea feței, transpirație excesivă, amețeală, stări de vomă și tulburări gastrointestinale.
Cum ajută psihoterapia în tratamentul anxietății sociale?
Anxietatea socială afectează cele mai importante parți ale vieții: educația, cariera, relațiile. Din fericire, ea poate fi vindecată cu succes sau ținută sub control.
Psihoterapia se numără printre cele mai eficiente soluții pentru gestionarea anxietății sociale. În cadrul ședințelor de psihoterapie pentru anxietatea socială focusul tratamentului va fi pe îmbunătățirea imaginii de sine și dezvoltarea unor așteptări mai realiste față de sine și a unei atitudini mai blânde.
De asemenea, psihoterapia poate conține expunerea gradată la situația care provoacă frică, precum și managementul anxietății, relaxarea musculară progresivă și alte tehnici de coping cu situațiile care declanșează cele mai supărătoare simptome ale anxietății sociale.
Toate aceste tehnici de psihoterapie și sprijinul unui specialist pot ajuta pacienții care se confruntă cu anxietate socială să depășească cele mai dificile momente și să regăsească confortul interior necesar pentru a gestiona cu succes interacțiunile sociale.
Cum pot beneficia de ajutorul unui psiholog online?
Sunati la telefon 
0742.17.38.22
Sau scrieti un email la 
bogdana@mindinstitute.ro