Tulburarea de anxietate numita atac de panica este foarte frecventă. Cel puţin una din 63 de persoane suferă de atac de panica. Prevalenţa acestei tulburări de anxietate este de 3%-7% în populaţia generală. Deşi atacurile de panica nu reprezintă o ameninţare la viaţa pacientului, acestea au consecinţe mult mai grave asupra calitatii vietii decât multe dintre condiţiile medicale severe.

Cât de grav este cand tulburarea de panica rămâne netratată ?

  • Multe dintre persoanele care suferă de atac de panica încep să se teamă de situaţiile sau locurile în care atacurile de panica apar şi încep să le evite. Aceste persoane trăiesc într-o frică continuă că ar putea reapărea un atac de panica şi îşi limitează drastic activităţile obişnuite ca de exemplu mersul la cumpărături, călătoriile sau chiar plecatul de acasă (condiţie cunoscută sub numele de atac de panica cu agorafobie).
  • Atacurile de panica pot afecta radical viaţa de familie sau viaţa profesională. Persoanele îşi pot pierde locul de muncă (evită să meargă la servici de teama că va apărea un atac de panică), independenţa.
  • Persoanele care suferă de atac de panica pot recurge la alcool sau pot consuma în mod abuziv alte substanţe anxiolitice pentru a-şi elimina sau controla frica.
  • Multe persoane care suferă de atac de panica dezvoltă depresie, gânduri suicidare. Unele studii arată că 20% dintre persoanele care suferă de atac de panica au tentative de suicid.
  • Daca aceasta tulburarede anxietate ramane netratată poate creşte morbiditatea; de exemplu, persoanele care suferă de atac de panica au tensiune mai mare şi dacă suferă de boli cardiace pot face diverse complicaţii

Când putem pune diagnosticul de tulburare de panică ?

Atacul de panică este o experienţă foarte tulburătoare. Mai multe simptome fizice apar în cursul unui atac de panică; ele ating intensitatea maximă în aproximativ 10 minute şi implică în special manifestări ale sistemului nervos simpatic. Pe lângă simptomele fizice apar o serie de simptome cognitive şi emoţionale: persoanele trăiesc o frică foarte intensă şi se gândesc că vor muri, vor înnebuni, vor pierde controlul.

Simptomele atacului de panică – Prezenţa a 4 simptome din cele 13 permite diagnosticarea atacului de panică, conformManualului de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale DSM IV:

Simptome cardiovasculare:

  • Palpitaţii, ritm cardiac accelerat (senzaţia că inima bate “nebuneşte”)
  • Transpiraţii
  • Dureri în piept

Simptome respiratorii:

  • Senzaţie de sufocare, respiraţie neregulată

Simptome gastrointestinale:

  • Senzaţie de greaţă, vomă sau dureri de burtă

Simptome neurovegetative:

  • Ameţeli, pierderea echilibrului, senzaţie de leşin
  • Senzaţia că pacientul se îneacă
  • Tremurături
  • Senzaţia de amorţeală sau furnicături
  • Frisoane sau puseuri de căldură

Simptome psihologice:

  • Sentimentul că lumea nu e reală sau  sentimentul de detaşare de sine
  • Teamă de a nu pierde controlul sau a înnebuni
  • Teamă de a nu muri, teama de a nu face un atac de cord, atac cerebral etc.

Diagnosticul de atac de panică se poate pune dacă nu există o explicaţie somatică pentru simptomele fizice şi dacă apar cel puţin una dintre următoarele caracteristici:

  1. îngrijorare persistentă în legătură cu apariţia unui nou atac, numită anxietate anticipatorie;
  1. îngrijorare despre implicaţiile atacului de panică/ consecinţele lui (o consecinţă medicală catastrofică – voi face un atac de cord, voi muri, sau o consecinţă mentală catastrofică – îmi voi pierde minţile);
  1. modificări semnificative în comportament din cauza atacurilor de panică – evitarea unor situatii sau locuri, folosirea unor strategii de siguranta sau de asigurare ca nimic rau sa nu se intample sau ca in caz de ceva, sa existe o salvare imediata.

Odată diagnosticat, atacul de panică este o tulburare cu un prognostic foarte bun la tratament. Studiile arată că, tratamentul adecvat poate reduce sau elimina complet atacurile de panică la 70%-90% dintre pacienţi. Prognosticul este cu atât mai bun cu cât tulburarea este identificată mai devreme.

Ceea ce reprezintă o problemă este că doar 1 persoană din 3 care suferă de atacuri de panică primeşte astăzi un tratament adecvat. Peste 90% dintre pacienţi au convingerea că au o boală fizică şi se prezintă la neurolog (44%), cardiolog (39%) şi la gastroenterolog (33%).

Situaţia cel mai frecevent întâlnită este diagnosticarea pacienţilor cu atac de panică cu „sindrom neurovegetativ” sau referirea lor către serviciile de cardiologie, deoarece simptomele cel mai frecvent raportate de pacienţi sunt cele cardiace. Studiile arată că 16%-25% dintre pacienţii de cardiologie cu dureri de piept, 15%-20% dintre pacienţii cu palpitaţii îndeplinesc criteriile de diagnostic pentru atacul de panică şi prezintă rezultate normale la investigaţii.

Simpla reasigurare a pacienţilor că simptomele lor nu au o cauză organică nu este sufiecientă pentru a le elimina simptomele. 50% continuă să prezinte simptome şi să consulte în continuare medicul pentru a-şi rezolva simptomatologia. În cazul în care pacienţii primesc medicaţie cardiacă sau pentru alte acuze somatice aceasta este ineficientă în reducerea simptomelor, 75% dintre pacienţi prezintă în continuare simptome accentuate.

Ai obosit sa te lupti cu anxietatea si atacurile de panica?

Cunosti pe cineva care duce aceasta lupta ?

Sprijina-l sa primeasca mai usor ajutorul de care are nevoie:

SUNA ACUM la tel. 0742173822 sau scrie un email: bogdana.bursuc@mindinstitute.ro 

© Bogdana Bursuc,

Psiholog Clinician, Psihoterapeut Cognitiv-Comportamental